Dialog între soare și pământ și între râmă și plantă

Tema: Două compuneri cu dialog, unul între soare și pământ și altul între o râmă și o plantă.

Sursă foto: http://bit.ly/mljdYR

Pui de compunere 1 – Soarele s-a supărat pe pământ și nu mai vrea să-l încălzească, așa că toți oamenii mor de frig. Motivul din cauza căruia s-a supărat soarele? Pâmăntul a vorbit mai mult cu luna la ultima petrecere pe care a dat-o universul.

Râma vrea să mănânce ultima plantă de pe planetă. Imaginează-ți discuția dintre cele două: planta o roagă să nu o mănânce.

Pui de compunere 2 – Soarele s-a îndrăgostit de pământ și vrea să vină cât mai aproape de oameni pentru a fi aproape de pământ, numai că pâmăntul este îndrăgostit  de lună. Ce îi spune pământul soarelui pentru a-i explica asta? La final, povestește cum că așa s-au format zilele și nopțile: luna și soarele au împărțit perioadele în care să fie aproape de pământ.

O râmă s-a pierdut de familia ei și îi cere unei flori să poată locui la rădăcina ei, dar acolo stau deja mai mulți melci și nu mai are loc și râma. Într-un final, râma a ajuns la rădăcina unui copac, unde și-a făcut vilă (acolo e muuult mai mult spațiu decât la rădăcina plantei).

 

Sper să vă placă ideile! Spor la scris! :)

Joacă-te cu mine, rază de soare!

Tema: compunere cu titlul “Joacă-te cu mine, rază de soare”

raza de soare

Sursa foto: http://bit.ly/e8Hqu9

Pui de compunere 1O rază de soare plăpândă intra pe geamul din camera mea. Raza de soare abia se întrezărea printre nori…

Serios acu, haideți să fie o compunere ceva mai amuzantă, NORMAL NU începeam așa un pui de compuneri :)

Așadar, să trecem la lucruri mai serioase!

- Personifică raza de soare, să-i spunem Aurel!
- Când venea Aurel la tine? Poate noaptea cânt te simțeai singur! (chiar dacă noaptea nu este soare, lasă-ți imaginația liberă)
- Aurel e cel mai bun prieten al tău și are o problemă, nu are nicio plantă pe care să o vegheze, oferă-i tu una.
- Povestește cum ai ales planta, de ce tocmai acea plantă și nu alta, unde o așezi pentru ca Aurel să ajungă la ea cât mai ușor?
- Ce vorbești cu Aurel? Îi spui de școală? De părinți?
- Ce îi place să facă lui Aurel? Dar ce faceți voi doi? Poate vă jucați, dar cum el este o rază de soare nu puteți să vă bucurați de unele jocuri. Care sunt acelea?

Pui de compunere 2 – O rază de soare te supără mereu de dimineață. Își intră în ochi și te trezește mai devreme. Ce faci ca să scapi de ea?

- Dacă tragi draperiile tot intră în cameră!
- Dacă dormi cu perna pe cap nu mai poți respira!
- Pătură nu mai ai, pentru că deja e cald, deci nu ai cum să tragi altceva pe cap.

Decizi să faci schimb de cameră cu fratele/sora/mama/tatăl tău.

- Cum îi povestești ce se întâmplă?
- Știe și el/ea de problema cu raza de soare buclucașă?

Spor!

Răsărit de soare

Tema: o compunere despre un răsărit de soare.

Pui de compunere 1
Niște zâne organizează o expoziție cu peisaje. Fiecare dintre ele arată un peisaj și explică de ce ei i se pare că acea imagine este frumoasă, impresionantă, memorabilă etc. Una arată un apus, alta o furtună pe mare, alta o pădure la început de primăvară și una, evident, vine cu un răsărit de soare. Descrie imaginea din perspectiva ei și apoi explică de ce toate celelalte zâne cad de acord că răsăritul este cel mai frumos.
Pui de compunere 2
Imaginează-ți o planetă pe care soarele răsoare o singură dată pe an. Fiind vorba de altă planetă, poți descrie răsăritul așa cum vrei tu, cu forme și culori fantastice, poate și cu alte fenomene naturale specifice locului (erupții de vulcani, sunete, muzică, animale, mirosuri…). Descrie sărbătoarea care cuprinde întreaga planetă și ce fac extratereștrii când se adună cu toții pentru a asista împreună la singurul răsărit de soare din an.
Pui de compunere 3
Descrie răsăritul de soare din punctul de vedere al unui vampir, care este desigur terorizat, căci riscă o moarte cumplită dacă este atins de razele soarelui care răsare…
Spor la scris!

Rasarit de soare la mare

Tema: Rasarit de soare la mare

Pui de compunere 1 – din perspectiva soarelui

Descrie o plaja intunecata, noaptea. Apoi du-ti cititorii de partea cealalta a marii, unde soarele se pregateste sa rasara si ii povesteste unei stele ce-i place lui cel mai mult si mai mult cand rasare… Incearca sa-ti inchipuie cum vede el lumea atunci cand rasare si cum se pregateste sa-si reverse razele peste Pamant.

Pui de compunere 2 – calare pe rasaritul de soare

Ti-ar placea sa calaresti soarele ca pe un ponei, si sa “rasari” impreuna cu el din mare? Imagineaza-ti cum ai putea ajunge sa faci una ca asta (Te-ar ajuta un personaj? Un obiect? O vraja?), ce ar zice soarele cand s-ar trezi tu tine calare pe el si cum ar decurge rasaritul vostru la mare.

Pui de compunere 3 – cand soarele nu mai vrea sa rasara

Intr-o zi, soarele se cearta ingrozitor cu marea (De ce? Din cauza cui? Pe ce subiect?) si hotaraste ca el nu mai rasare niciodata din ea. Descrie ce se intampla pe Pamant in prima zi in care soarele nu mai rasare la mare. Apoi, imagineaza-ti un personaj (poate chiar tu!) care se duce sa negocieze cu cei doi certareti pentru a-i impaca. Descrie cum decurge conversatia, cum reusesc sa se impace si cum, in urma acestei certi, oamenii de la mare au putut vedea cel mai frumos rasarit din viata lor (incearca sa-l descrii cu cat mai multe detalii spectaculoase!).

Spor la scris!

Mult soare, fără vânt

R. are de făcut o compunere care să continue următorul paragraf:

“Din albastrul şters al cerului adânc, soarele, alb, de fierbinte ce era, ploua cu foc peste capetele noastre. Nicio suflare de vânt nu mişca aerul învăpăiat. În fâneţi, niciun fir de iarbă nu se clătina. Chiar plopul neastâmpărat se liniştise şi, de pe verdele gingaş al foilor lui încremenite, lumina soarelui se răsfrângea în văzduh ca de pe mii de oglinzi aeriene.”

Uau… deci era foarte cald, iar voi eraţi mai mulţi şi nu era pic de vânt. Şi ce dacă? Păi dacă povestea începe aşa, înseamnă că ceea ce vă pregăteaţi voi să faceţi urmează să fie afectat de căldura incredibilă şi lipsa de vânt. Poate că şi plopul are un rol de jucat în povestea voastră…

Pui de compuneri
… sub forma de întrebări care să vă ajute să creaţi propria poveste:
- Eraţi mai mulţi… Câţi eraţi? Cu cine mai erai? Unde eraţi?
- Ce făceaţi? Mergeaţi undeva? Vă pregăteaţi de vreun joc? Căutaţi ceva? Căutaţi pe altcineva?
- Vă jucaţi de-a “cine rezistă mai mult sub soare” şi orice zi ca asta, caldă şi fără vânt e motiv de sărbătoare?
- V-aţi cumpărat lupe şi profitaţi de ziua asta pentru a încerca să învăţaţi să faceţi foc cu ele?
- O zânuţă v-a povestit un ritual care se poate face doar într-o zi cu soare fierbinte, fără vânt? Ce ritual? Ce credeţi că obţineţi sau se întâmplă dacă ţineţi ritualul?
- A dispărut cumva vântul din oraş şi voi aţi pornit în căutarea lui, dar nu-l găsiţi nicăieri?
- Cineva are nevoie de lumină de soare la borcan pentru a se vindeca de o boală rară, iar voi aţi pornit să o prindeţi?
- Nu a mai fost noapte de 3 zile, iar voi aţi pornit spre Stăpânul Timpului pentru a afla ce se întâmplă?
- Care-i faza cu plopul? Poate că la un moment dat, când voi sunteţi pe cale să vă topiţi de cald, vă cheamă discret să vă ascundă de soare sub frunzele sale. Sau poate că vă spune ce să faceţi ca să ieşiţi dintr-o situaţie dificilă. Sau poate vă joacă o festă şi vă trimite pe o pistă greşită…

Răspundeţi la întrebări pe o ciornă, iar apoi scrieţi compunerea dând cât mai multe detalii la fiecare răspuns.

Spor la scris!

In căutarea răsăritului de soare

Printre cele 15 compuneri, E. are nevoie de idei pentru tema “în căutarea răsăritului de soare“. Tema este foarte simplă, nu trebuie decât să răspundeţi la 3 întrebări:
- Cine caută?
- De ce?
- Cum/ unde?

După ce aţi răspuns la întrebări pe o ciornă, încercaţi să vedeţi lumea prin ochii personajului pe care l-aţi ales şi începeţi să scrieţi compunerea elaborând răspunsurile şi descriind:
- Cum a început căutarea acestuia
- Cum a decurs călătoria (a mers singur sau cu încă cineva? prieten, animal, personaj fantastic?)
- Dacă a reuşit să găsească răsăritul de soare
- Ce a făcut/ ce s-a întâmplat odată ajuns acolo sau odată ce şi-a dat seama că nu găseşte ce caută
- Ce învăţături a tras din reuşita sau nereuşita sa.

Iată câteva variante… Dacă nu vă satisfac, le puteţi crea pe ale voastre doar răspunzând la întrebările de mai sus :)

Pui de compunere 1
- Cine caută?
Un copil curios. (Băiat sau fată? Câţi ani are? Cum arată? Cum e ca persoană? Ce-i place? Ce-l pasionează? Unde locuieşte?)

- De ce?
Pentru că cineva i-a zis într-o zi că de acolo vin visele. (Cine? Care a fost întrebarea copilului la care i s-a răspuns astfel? De ce ar vrea copilul să găsească locul din care vin visele? Să vadă cum arată acestea? Îşi caută un vis mai vechi pe care l-a piedut? Vrea să trimită cuiva un vis anume? De ce?)

- Cum/ unde?
Şi-a făcut o bocceluţă şi a pornit în direcţia răsăritului. A mers pe jos până când s-a întâlnit cu un ponei căruia i-a povestit misiunea sa, iar acesta s-a oferit să-l poarte călare în continuarea drumului…

Ajunge sau nu ajunge? Ce se întâmplă la sfârşit? Care sunt concluziile copilului ca urmare a călătoriei în căutarea răsăritului de soare?

Pui de compunere 2
- Cine caută?
O zână bună. (Cum arată? Unde locuieşte? Cum se înţelege cu celelalte zâne?)

- De ce?
Pentru că regatul ei e ameninţat de Vrăjitorul Apusului, pe care numai Răsăritul de Soare îl poate învinge. (Cum arată Vrăjitorul Apusului? Ce treabă are cu regatul zânelor, de ce vrea să-l cucerească? Ce s-ar întâmpla cu zânele dacă acesta ar reuşi?) Trebuie să plece ea, pentru că e cea mai tânără şi cea mai pură, inocentă dintre zâne, numai ea se poate întâlni cu Răsăritul, altor zâne mai în vârstă acesta le-ar topi aripile cu căldura sa.

- Cum/ unde?
În fiecare dimineaţă, trebuie să se pregătească înainte să apară soarele (Cum? Trebuie să facă ceva? Să spună ceva? Să cânte, să danseze, să stea în cap?). Când apare prima rază a Răsăritului, zâna cea bună o prinde şi se lasă dusă până unde o poate purta aceasta. E o misiunea grea, pentru că uneori soarele răsare din nori si atunci nu poţi să-ţi mai dai seama care a fost prima rază, iar dacă te sui pe alta decât prima, riscă să te ducă în cu totul altă direcţie… Aşa că drumul a fost lung şi greu…

Ajunge sau nu ajunge? Ce se întâmplă la sfârşit? Care sunt concluziile zânei ca urmare a călătoriei în căutarea răsăritului de soare?

Pui de compunere 3
- Cine caută?
Un pui de lebădă.

- De ce?
Se spune că unele păsări îşi recunosc mama în prima fiinţă pe care o văd când ies din ou. Oul din care s-a născut lebăda noastră căzuse din cuib, şi primul lucru pe care l-a văzut aceasta a fost răsăritul de soare, crezând că acesta este mama ei.

- Cum/ unde?
În fiecare dimineaţă, lebăda noastră porneşte spre răsărit. După ce soarele se mai ridică şi îşi schimbă culoarea nu-l mai recunoaşte, aşa că se opreşte din fugă. În fiecare zi se întâlneşte cu câte un personaj (animal, om, zâne, pitici, flori, copaci…) căruia îi povesteşte căutarea ei. Fiecare personaj are o reacţie diferită: unii râd de ea, unii încearcă să o ajute, poate că unii chiar o pun în pericol…

Ajunge sau nu ajunge? Ce se întâmplă la sfârşit? Care sunt concluziile lebedei ca urmare a călătoriei în căutarea răsăritului de soare?

Spor la scris!

Copiii sunt porţile către soare

Via request pe mail.

La inceput de an, Călin are nevoie de un pui de compunere cu tema “copiii sunt porţile către soare”, în sensul de libertate. N-am înţeles prea bine dacă soarele are sensul de libertate sau dacă libertatea este a copiilor care astfel devin porţi către soare… Aşa că puii de compuneri se vor referi la cele două interpretări.

Pui de compunere 1copiii sunt porţile către soare, adică spre libertate
Dacă subiectul arată aşa, înseamnă că a fi liber e o stare luminoasă, ca şi cum ai fi binecuvântat de soare. Iată un set de întrebări care să vă ajute să arătaţi în ce fel copiii sunt porţi către soarele libertăţii. Vă reamintesc că întrebările au rolul de a vă da direcţii de gândire şi nu există răspunsuri corecte sau greşite, puteţi alege la care să răspundeţi şi la care nu, iar răspunsurile sunt total la latitudinea voastră. După ce aţi tratat întrebările, legaţi frumos răspunsurile între ele pentru a vă crea compunerea.

- în primul rând, pe cine consideraţi copii? între ce vârstă şi ce vâtstă? sau a fi copil nu ţine de vârstă, ci de anumite caracteristici pe care le ai (deschidere, curiozitate, abilitatea de a zâmbi, de a te juca…)?
- copiii ăştia, sunt tot timpul porţi către soare, sau doar în anumite situaţii (când sunt veseli, când văd pe cineva trist, când iubesc pe cineva, când văd că cineva este îngrădit şi are nevoie de libertate…)?
- în funcţie de răspunsul de mai sus, gândiţi-vă în ce fel / prin ce metodă copiii le deschid celorlalţi “porţile către soare”: le vorbesc? le zâmbesc? îi iau de mână şi le spun un secret (ce secret?)? îi invită la joacă? le arată cumva (cum? facând ceva? cu ajutorul unui obiect sau a unei făpturi magice?) că oricine e liber în orice moment?
- imaginaţi-vă apoi cum reacţionează cei care sunt “luminaţi” de copii, în funcţie de cum aţi răspuns la întrebarea dinainte: se bucură? cum îşi arată bucuria? sunt recunoscători? cum îşi arată recunoştinţa faţă de copii? cum îşi schimbă acţiunile, atitudinea, comportamentele după ce au trecut odată prin “porţile către soare”? dau vestea mai departe? îi ajută şi pe alţii să se simtă liberi?

Pui de compunere 2pentru că sunt liberi, copiii sunt porţi către soare
Compunerea asta aş începe-o explicând de ce, de când lumea, oamenii au vrut să ajungă la soare şi aş descrie ce înseamnă să ajungi la soare (un tărâm magic unde… ce se întâmplă? o stare de bine – ce fel de bine? un loc unde poţi vedea / înţelege lucruri (ce lucruri?) la care ceilalţi oameni nu ajung? etc.). Dacă mai e loc, aş scrie şi despre încercările nereuşite ale oamenilor de a ajunge la soare, explicând eventual şi de ce au eşuat.

După ce aş descrie deznădejdea oamenilor care nu pot ajunge la soare, aş anunţa că ştiu ceva ce puţină lume ştie… Copiii sunt de fapt porţile către soare. Oamenii mari nu au reuşit să ajungă la lumină pentru că s-au îngrădit singuri cu legi şi reguli care îi limitează. Copiii în schimb sunt liberi pentru că deşi pot respecta regulile adulţilor, nu se lasă limitaţi de acestea. Imaginaţia lor / curiozitatea lor / dorinţa de a descoperi este ca o busolă de foc auriu (sau ca orice altceva vreţi voi) care le permite să găsească drumul către soare. [aici vă puteţi gândi în ce fel caracteristicile copiilor le permit să atingă locul/starea descrise în paragraful dinainte].

Există însă speranţă şi pentru oamenii mari :) Aş scrie despre câţiva oameni mari mai speciali, care au reuşit să înţeleagă copiii şi astfel să îi urmeze pe drumul către soare. Cum au făcut? Au ascultat? Au întrebat? Au făcut ceva? Odată ajunşi la soare au rămas adulţi sau au redevenit copii la suflet?

Aş încheia cu un îndemn către cititori… ceva de genul “nu uitaţi, dacă vreţi să ajungeţi la soare nu trebuie decât să ascultaţi copiii, să-i înţelegeţi şi să păşiţi în lumea lor, căci ei sunt liberi şi ei sunt poarta către soare”.

Spor la scris!

Dimineaţă de vară la munte

Via request by comment.

Lary are nevoie de idei pentru o compunere despre o “dimineaţă de vară la munte”, mai precis în satul Izvoare din judeţul Maramureş. Nu am fost niciodată acolo, aşa că puiul de compunere va fi unul generic despre dimineţi de vară la munte, iar voi îl puteţi adapta la orice sat sau localitate vreţi voi.

Pui de compunere 1 – clasic
Pentru mine dimineaţa începe oarecum noaptea, cu prima geană de lumină. Vara asta se întâmplă pe la 4 şi ceva. Pe măsură ce soarele se apropie de răsărit şi începe să se ridice pe cer, peisajul se schimbă foarte repede, trecând printr-o mulţime de nuanţe. În acelaşi timp, parcă se schimbă ceva şi în intensitatea vântului… ori creşte, ori scade, ori dispare, ori apare. De asemenea, odată cu lumina încep să se trezească şi tot felul de animale şi animăluţe, care încep să se foiască, să cânte, să se plimbe, să se întindă, să mănânce etc.

La munte mi se mai par fascinante jocurile de umbre, faptul că deşi soarele e sus pe cer şi deja nu te mai poţi uita la el, în unele zone e încă întuneric.

Acum… În funcţie de cum arată satul / localitatea cu pricina, povestiţi aceste schimbări în cât mai multe detalii referitoare la culori, imagini, vânt, animale, soare, nori, dealuri, munţi, case, oameni etc. Pentru a putea descrie cât mai mult, încercaţi să folosiţi toate simţurile (văz, auz, miros, gust, tactil…).

Începutul şi finalul compunerii pot fi momentul pe care îl consideraţi voi începutul dimineţii şi cum se poate recunoaşte şi respectiv momentul pe care îl consideraţi sfârşitul dimineţii şi cum ştiţi că începe ziua. Ar fi interesant ca pentru ambele momente să vă găsiţi un semn foarte specific pe care să îl descrieţi, menţionând şi cum vă simţiţi voi în faţa acelui fenomen (de exemplu prima geană de lumină, cântecul cocoşului, primul foşnet de frunză, primul ciripit de pasăre, primul punct de lumină pe care îl desenează soarele pe cer când răsare… etc.)

Pui de compunere 2 – “modern” :)
Imaginaţi-vă o dimineaţă de vară ca personaj. Cum arată? Din ce elemente se compune? Cum e îmbrăcată? Cum îi stă părul? Ce culoare au ochii? Poartă vreun obiect deosebit cu ea? etc…. cât mai multe detalii.

Povestiţi cum s-a născut această dimineaţă de vară şi, pe scurt, cum a parcurs ea diferite forme de relief prin lume (mare, oraş, câmpie, ocean…). Povestiţi apoi cu mult mai multe detalii, cum a fost pentru ea când a ajuns prima data la munte, în satul / localitatea care vi se cere. Ce a văzut? Ce i-a plăcut cel mai mult? Cum a cuprins / cum s-a întins peste zona respectivă? Cum i-a plăcut sau ce a simţit când a apărut pentru prima dată în faţa locuitorilor, animalelor şi plantelor de acolo? Ce a făcut după ce şi-a terminat treaba? Unde s-a dus mai departe?

Spor la scris!

Page optimized by WP Minify WordPress Plugin