Un personaj dintr-o poveste

Cât îmi plac temele astea deschise care îţi lasă loc de desfăşurare… La cerinţa de compunere despre “un personaj dintr-o poveste” posibilităţile sunt nenumărate, la fel ca poveştile şi personajele.

Aveţi cel puţin trei variante:

Pui de compunere 1 – descrierea unui personaj existent
Alegeţi personajul vostru preferat din povestea voastră preferată şi descrieţi-l. Puteţi să folosiţi sfaturile de la puii de compuneri pentru tema “animalul preferat“.

Pui de compunere 2 – inventaţi un personaj (deci şi o poveste!)
Poate fi povestea unui băieţel care a fugit în lume şi a sfârşit prin a ajunge la capătul pământului, de unde s-a întors acasă. Sau povestea unui ied care credea că e elefănţel şi se simţea nedreptăţit de turma lui. Sau povestea unei păpădii care nu ştia să dea drumul pufilor. Sau povestea unui nor care refuza să-şi schimbe forma. Sau povestea unui lac singuratic. Sau a unui profesor magic…

Nu e cazul să intraţi în detalii în ceea ce priveşte povestea, doar cât să înţeleagă cititorul despre ce e vorba. Concentraţi-vă pe a descrie personajul cu pricina, amintind de:
- caracteristici fizice
- caracteristici de fire, caracter, personalitate
- ce-i place şi ce nu-i place personajului
- ce vă place vouă şi/sau ce nu vă place la el/ea

Pui de compunere 3 – inventaţi ceva legat de un personaj existent
Stiţi desigur ca orice poveste are un sfârşit. Puteţi lua povestea voastră preferată şi personajul vostru preferat (de exemplu Scufiţa Roşie) şi puteţi scrie despre ce s-a întâmplat cu el/ea după ce autorul a pus ultimul punct la povestea “oficială”.

Poate că Scufiţa Roşie s-a mutat la oraş şi a devenit designer de modă. Poate că Cenuşăreasa şi-a iertat surorile şi mama vitregă şi acum conduc împreună un restaurant. Poate că Ileana Cosânzeana s-a certat cu Făt Frumos şi acum trăieşte fericită până la adânci bătrâneţi cu Prâslea cel Voinic. Poate că v-aţi întâlnit într-o zi pe stradă cu Motanul Încălţat care se săturase să fie un simplu personaj de poveste şi s-a gândit să-şi încerce norocul în televiziune la Bucureşti…

Spor la scris!

Joc preferat

Via request pe mail.

Cineva a primit ca temă “descrierea unui joc preferat de copiii din ziua de azi“. Primul pui de compunere vă ajută să scrieţi despre jocul vostru preferat, al doilea este despre un joc pe care îl jucam eu când eram mică…

Pui de compunere 1 – clasic
Gândeşte-te la jocul tău preferat şi descrie-l ajutându-te de următoarele întrebări:
- Ce copii îl joacă? Fete? Băieţi? Şi-şi? Ce vârste
- Unde se joacă?
- Care sunt regulile?
- Cine cum câştigă?
- De ce crezi că place atât de mult jocul ăsta?
- Ţie personal ce-ţi place cel mai mult la el?
- De ce l-ai recomanda altor prieteni şi cum i-ai stârni să joace şi ei?

Pui de compunere 1 – De-a vântul şi de-a gândul
E un joc foarte special, pe care puţini copii reuşesc să îl joace. Necesită pregătire prealabilă şi o lungă perioadă de observare a celor avansaţi în timp ce joacă.

Cum se desfăşoară?
Primul copil se gândeşte la ceva şi se gândeşte la o formă a gândului său (o sferă, un cub, un nor…). Apoi îşi suflă gândul către unul sau mai mulţi copii, ca pe un vânticel, iar aceştia trebuie să îl primească şi să spună ce e gândul respectiv, sau măcar în ce formă a fost trimis.

Pregătirea
Pentru a reuşi să joace acest joc, copiii trebuie să-şi dezvolte abilitatea de a trimite şi primi gânduri. Aceasta se face prin exerciţii repetate de relaxare şi de control al concentrării, deoarece dacă te concentrezi prea tare pe gând, nu îl mai poţi trimite, iar dacă te concentrezi prea tare pe trimitere, vântul suflului devine prea puternic şi nu se mai înţelege nimic din gând.

Copiii care se pregătesc pentru acest joc trebuie să asiste la cât mai multe întâlniri ale celor mai avansaţi, pentru a încerca să capteze schimbul de gânduri. Abia atunci când încep să audă şi ei murmurul gândului trimis pot cere să fie iniţiaţi oficial.

Iniţierea
Este un ritual foarte serios şi solemn. Se adună experţii în joc, împreună cu noii aspiranţi şi cu spectatori curioşi într-un cadru… pe care îl puteţi descrie voi :)

Spor la scris!

Animalul meu preferat

Via request pe mail.

Cătălin are nevoie de idei pe tema “animalul meu preferat”. Profit de ocazie pentru a mai da nişte sfaturi de ordin general.

Atunci când vi se cere să faceţi o compunere despre ceva, orice, preferat / de vis / ideal / iubit şi aşa mai departe, cred că profesorul respectiv chiar aşteaptă sinceritate totală din partea voastră şi nu vrea ceva ca din cărţi. Lui Cătălin îi voi pune câteva întrebări care să îl ajute să-şi scrie compunerea. Ceilalţi, vă puteţi inspira din aceste întrebări pentru a vă scrie “preferinţele”, oricare ar fi ele.

Pui de compunere
- Care este animalul tău preferat?
- Descrie-i înfăţişarea în cât mai multe amănunte… specie, rasă, culoare, blană / pene / solzi, culori, forme…
- Ce-ţi place la el? Ceva din cum arată? Ceva din ce face? Ceva din ce puteţi face împreună? Toate la un loc? [detalii, detalii, detalii! :)]

- Ai un astfel de animal? Ce faci cu el? Când? Unde? Cum?
- Dacă nu ai un astfel de animal, dar este un animal domestic, cum îţi închipui că ar fi dacă ai avea? La fel, ce ai face cu el? când, unde, cum?
- Dacă nu ai un astfel de animal şi este vorba de un animal sălbatic, l-ai vâzut vreodată în realitate? În ce context / situaţie? Cum te-ai simţit să te afli aproape de el? Mai vrei să repeţi experienţa?
- [...] dacă nu l-ai văzut în realitate, de unde ştii de el? cărţi? televizor?

Nu trebuie neapărat să răspunzi la întrebări în ordinea asta… Gândeşte-te la răspunsuri înainte să te apuci să scrii, astfel încât compunerea să “curgă” firesc, aşa cum ţi se pare ţie că se înşiruie detaliile cel mai bine.

De asemenea, nu uita că pentru orice temă, poţi să faci o mică plimbare în tărâmul fantastic… Animalul tău preferat ar putea fi un dragon, o sirenă, o struţo-cămilă, un tigru cu cap de leu sau un peşte zburător care îndeplineşte dorinţe… Oricare ar fi, se aplică aceleaşi întrebări :)

Spor la scris!

Page optimized by WP Minify WordPress Plugin